Povestiri pe drum

Pe drumul care a durat aproximativ 2 ore dus-intors, am dezbatut cateva subiecte interesante din care a inceput sa se lege un nou proiect de expozitie.
Fara peripetii, neincluzind si incercarea de slalomuri facute printre "politistii culcati" (tradus din fekvo rendorok), dar pusi pe glume, s-a conturizat o idee de a expune niste fotografii, temele nefiind inca concretizate.
Pasiunea de a crea ceva frumos, ceva care sa te mai scoata din monotonia cotidiana care te apasa zi de zi, cand simti ca esti pur si simplu "impachetat" atat in traficul rutier cat si cel pietonal, vrei sa rupi "tacearea", sa "explodezi", sa schimbi opinii, pareri, chiar sa intrii intr-o mica disputa cu scopul de a simti valoarea, nivelul de creatie in care esti inclus prin fotografiile aratate lumii.

Intr-o vreme anterioara nu cu mult timp, am simtit uneori nevoia de a ma exprima, intr-un mod mai aparte. Am incercat prin a tine pasul cu cei din anturajul meu, nu-i imitam, dar incercam sa invat de la ei unele lucruri unde ma consideram deficitar in creatia fotografiei.
Azi, cand rolulile par sa se schimbe in legatura cu anturajul, scopul si chiar nivelul de exprimare, tot incerc sa caut si sa invat ceva nou, ceva care ma face sa simt ca am "explodat"... Daca aceste senimente nu insotesc imaginea pe care o creez, este doar o apasare simpla pe butonul declansator, nu-mi ofera nici-o satisfactie din punct de vedere constructiv al imaginatiei mele.

Am unele imagini, care vorbesc de la sine, nu este nevoie sa le prelucrez, sa schimbi tonalitati cromatice, sau de a crea atmosfera artistica in jurul fotografiei, dar am si fotografii care numai prin prelucrarea ulterioara creaza senzatii.
Intimitatea si senzatia creata de unele fotografii provoaca entuziasm sau din contra, dezamagiri... Iar altele sunt pur si simplu de privit, lipsite de emotii, tulburari sau teme artisitce.
Nu fiecare fotografie va crea un anume stare de spirit, poate ne-am plictisii sa cream cu fiecare imagine ceva aparte, de aia trebuie sa ne perfectionam chiar si cand credem ca deja suntem in cunostinte de cauza in orice situatie. Asta este perceptia mea despre a fotografiere, indiferent de situatii, starea de spirit sau bugetul fiecaruia.

Numai bine, si pozitionari cat mai interesante;)

Ahoy

Am creat un blog unde îmi puteţi scrie, întreba, răspunde şi nu în ultimul rând să mă criticaţi!
La îndemnul unui prieten, care şi el recent şi-a cret un blog personal am făcut acest pas, sper eu să fie de bun augur atât pentru mine cât şi pentru cei interesaţi.
Salutări!